2018 a fost cel mai greu an din viața noastră de oameni adulți. Se spune că Dumnezeu, pe cine iubește, pe acela îl și ceartă. Nu știu pe cât e de adevărat, dar știu că ceea ce am trăit noi, este o lecție importantă și o încercare pe care am trecut-o numai cu ajutorul Celui de Sus. A fost un an extrem de obositor, dar nu pot nega faptul că tot în 2018 am cunoscut cei mai mărinimoși și minunați oameni și am devenit mult mai puternici pentru a învinge orice. Pentru că, dacă am învins cancerul, suntem în stare (noi patru, împreună) să trecem peste toate!
2018 – anul în care fiul meu a învins cancerul. Nu a fost ușor. A fost o luptă groaznică, cu multe chimioterapii, perfuzii, împunsături, lacrimi și durere. Dar ce bine că trece și, privind în urmă, nu pot decât să mă bucur că am reușit. Când chiar și oamenii cei mai apropiați nouă nu credeau că Stelian se va vindeca, el ne-a demonstrat tuturor că minunile există și, dacă ne dorim ceva, trebuie să cerem cu insistență de la Univers. Pentru că vom primi. Iar noi, în anul 2018 am intrat cu o singură dorință – să-l vedem pe Stelian sănătos.
2018 – anul în care am început să trăiesc cu adevărat și să prețuiesc fiecare moment petrecut alături de oamenii dragi. Abia atunci când pierzi, înțelegi cât sunt de importante momentele de ÎMPREUNĂ. Atunci când trăiești ziua de azi de parcă ar fi ultima din viața ta, poți să te bucuri de ceea ce ai și să–ți fie gândurile doar la bine. Iar în 2018 eu am învățat să gândesc pozitiv și să simt puterea pozitivismului.
2018 – anul în care am pierdut-o pe bunica. E greu să pierzi oamenii dragi. E foarte greu! Dar știu că de acolo de sus, bunica ne veghează pe noi toți.
2018 – anul în care, dupa mult voluntariat, am fost angajată și acum lucrez acolo unde-mi place și fac exact ceea ce îmi place. Luna decembrie mi-a schimbat viața, iar asta nu poate decât să mă motiveze să lucrez și mai mult, pentru a deveni cea mai bună variantă a mea. Poate voi avea curajul să vă povestesc vreodată despre ce altceva în afară de jurnalism mai fac, dar până atunci pot să vă spun doar atât – e foarte, dar foarte important, să-ți găsești locul!
2018 – anul în care am înțeles că am o comunitate adunată în jurul blogului. În cei 5 ani de când scriu pe blog, abia în 2018 am văzut că voi, cei care îmi citiți articolele și mă urmăriți pe Instagram, Facebook sau Youtube, sunteți cei mai faini oameni, gata să întindeți oricând o mână de ajutor. Și aici mă refer la miile de mesaje de încurajare pe care le-am primit de la voi, distribuirile articolelor, like-urile și comentariile. Voi face astfel încât și în 2019 să ne bucurăm unii de alții!
Acum, la final de an, vă doresc să fiți mereu bine cu voi înșivă, să nu vă pese de ceea ce spun alții, să aveți curaj, să visați și să lucrați mult pentru a vă îndeplini visele. Iar atunci când veți ajunge sus, să nu uitați de unde ați pornit! Îndrăzniți, doar cine îndrăznește poate să reușească!
Cu drag, Anna, mamă de doi!
Sursa foto - Pixabay
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu