De aproape patru ani, de când am doi copii, cea mai frecventă întrebare care îmi e adresată este: „Cum te descurci cu doi copii atât de mici?”. Mi se crează așa o impresie că aș fi o raritate, deși în ultima perioadă tot mai multe familii decid să aibă copii cu diferența de vârstă între ei foarte mică. Nu e greu. E foarte greu, dar e și extrem de frumos.
Cel mai greu a fost atunci când erau micuți. Cecilia avea nevoie să stau cu ea, să ne jucăm împreună, să o țin în brațe, pe când Stelian aștepta să-l alăptez, să mă joc și să-l țin în brațe și pe el. Așa am început să împărțim cu soțul sarcinile: când el stătea cu unul, eu stăteam cu celălalt și astfel fiecare dintre copii ne avea alături.
Dupa ce au mai crescut, nu a mai fost atât de greu din punctul ăsta de vedere. Acum e greu atunci când se ceartă, se lovesc, vor aceleași jucării în același timp, iar eu mă prind la ideea că nu prea știu cum și când să intervin. Uneori îi las să își rezolve singuri conflictele, dar când ajung la lovituri, e unul dintre momentele grele, când nu știu ce să fac.
E greu atunci când se îmbolnăvesc ambii odată. E greu atunci când eu vreau să plec undeva, iar ei rămân acasă și mă roagă să revin repede. Dar cu răbdare și timp, astea se rezolvă. Și urmează partea frumoasă, când ei se joacă împreună, se țin de mână, se îmbrățișează, își șterg unul altuia lacrimile. De când a mai crescut, Cecilia îi citește lui Stelian sau îi spune povești, îl învață diverse lucruri.
E frumos și ușor atunci când mă ajută prin casă sau la bucătărie, atunci când privim împreună filme, când dormim în același pat și ne giugiulim. Și crede-mă, în asemenea momente uiți de tot greul, te încarci cu energie pentru momentele dificile și încerci să treci peste ele și să oferi copiilor ceea ce ai mai bun: dragoste, îmbrățișări, sfaturi și un umăr. Sau pe ambii odată.
Tu câți copii ai? Care este diferența de vârstă dintree ie și când ți-a fost cel mai greu, ca mamă?
Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l ca să ajungă la cât mai multe mame și să le ajute să înțeleagă că nu sunt singure.
Te aștept cu un like pe pagina de Facebook a blogului. Iar pe mine mă găsești pe Instagram, Pinterest, Youtube și Facebook.
Cu drag, Anna, mamă de doi!
Dupa ce au mai crescut, nu a mai fost atât de greu din punctul ăsta de vedere. Acum e greu atunci când se ceartă, se lovesc, vor aceleași jucării în același timp, iar eu mă prind la ideea că nu prea știu cum și când să intervin. Uneori îi las să își rezolve singuri conflictele, dar când ajung la lovituri, e unul dintre momentele grele, când nu știu ce să fac.
E greu atunci când se îmbolnăvesc ambii odată. E greu atunci când eu vreau să plec undeva, iar ei rămân acasă și mă roagă să revin repede. Dar cu răbdare și timp, astea se rezolvă. Și urmează partea frumoasă, când ei se joacă împreună, se țin de mână, se îmbrățișează, își șterg unul altuia lacrimile. De când a mai crescut, Cecilia îi citește lui Stelian sau îi spune povești, îl învață diverse lucruri.
E frumos și ușor atunci când mă ajută prin casă sau la bucătărie, atunci când privim împreună filme, când dormim în același pat și ne giugiulim. Și crede-mă, în asemenea momente uiți de tot greul, te încarci cu energie pentru momentele dificile și încerci să treci peste ele și să oferi copiilor ceea ce ai mai bun: dragoste, îmbrățișări, sfaturi și un umăr. Sau pe ambii odată.
Tu câți copii ai? Care este diferența de vârstă dintree ie și când ți-a fost cel mai greu, ca mamă?
Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l ca să ajungă la cât mai multe mame și să le ajute să înțeleagă că nu sunt singure.
Te aștept cu un like pe pagina de Facebook a blogului. Iar pe mine mă găsești pe Instagram, Pinterest, Youtube și Facebook.
Cu drag, Anna, mamă de doi!
Eu am 2 baieti cu diferenta de fix 1 an si 3 luni. Ii multumesc domnului ca tatal meu ma ajuta in toate cit sotul e la lucru,altfel...E greu cu ei sa iesi afara,ambii vor in brate...Eu te inteleg foarte bine...am ajuns si la faza cind se bat,am si eu problema,dar mergem inainte.
RăspundețiȘtergere