Posibilitatea de
a naște copii este unul dintre cele
mai mari daruri oferite de Dumnezeu familiei. Această binecuvântare este
așteptată cu mult drag și nerăbdare, iar odată venită într-o familie, aceasta
se consideră împlinită.
Pe parcursul
gravidității femeia are grijă să se alimenteze corect, să ducă un mod de viață
sănătos, să aleagă nume pentru viitorul copilaș, să-i pregătească hăinuțele și
camera. Cuprinsă în vâltoarea grijilor, aceasta uită de un aspect foarte
important – pregătirea spirituală pentru venirea copilului, atât a ei, cât și a
celorlalți membri ai familiei. Este
necesar de atras atenție asupra acestui aspect pentru ca nașterea bebelușului
să fie cu binecuvântarea și ocrotirea Domnului, dar și pentru ca acesta să se
nască sănătos atât trupește, cât și sufletește.
Deci, în acest
sens, ce trebuie să facă o femeie insărcinată?
1.
Pentru
ca copilul să nu poarte asupra sa păcatele părinţilor şi a strămoşilor săi este
necesar ca ambii părinţi, şi ceilalți membri ai familiei, să se spovedească la
preot de păcatele săvîrşite în timpul vieţii lor și să se împărtășească. Iar
dacă nu sînt cununaţi să se cunune. “..
căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepseşte vina
părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă
urăsc. Şi Mă
milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile
Mele.” (Iesirea
20, 5-6; Deuteronom 5, 9-10).
2.
Femeia
însărcinată trebuie să se spovedească şi să se împărtăşească cât mai des
(saptamînal sau odată la 2 săptămîni). Chiar dacă femeia pentru careva păcate este oprită de
duhovnic de la Împărtăşanie, pentru copil, pe durata sarcinii, este dezlegată
spre a primi Împărtăşania. Dar, oricum, este absolut necesar să se spovedească
înainte de a se împărtăşi. Apoi după naştere iarăşi îşi va continua canonul dat
ei de duhovnic.
3.
Nu
sînt permise pe durata sarcinii relaţiile intime între soţi. Dacă copilul este
“deranjat” pe durata sarcinii cînd va creşte va avea predispoziţii şi pofte
necontrolate spre desfrînare şi vor avea de suferit ulterior şi părinţii din
cauza aceasta. Deasemenea după naştere trebuie păstrată curăţia între soţi încă
40 de zile, după care femeia se consideră curată.
4.
În
familie trebuie să se menţină o atmosferă de linişte şi pace, şi să se evite
petrecerile zgomotoase. Căci stresul şi tulburările psihice de acasă şi de la
serviciu sînt transmise şi copilului, iar acesta poate ajunge să se nască
stresat şi cu dereglări de sănătate. Din ispita diavolului şi din
nedesăvîrşirea noastră nu putem evita cu totul situaţiile neplăcute, însa prin
pocăinţă şi rugăciune, Domnul poate să vindece urmările nefaste asupra
copilului provocate de neglijenţa şi neputinţa noastră.
5.
Este nevoie să
ne rugăm cît mai des Domnului, Maicii Domnului şi sfinţilor pentru noi şi
viitorul copil. Pe lîngă rugăciunile de dimineaţă şi de seară, suplimentar e
bine să fie citite şi alte rugăciuni: a
unui soţ pentru celălalt, pentru viitorul copil nenăscut, Acatist la Îngerul
Păzitor, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Nectarie (Sf. Nectarie este cunoscut ca ajutător în boli, şi la naşteri).
6.
Femeile
însărcinate au dezlegare în zilele de post. Dar oricum este bine miercuri şi
vineri să se evite consumul de carne.
7.
Chiar
dacă ni se pare că ştim multe lucruri şi ne documentăm din cărţi sau din
internet, este nevoie, şi aceasta nu doar în perioada de sarcină, să avem un
preot duhovnic la care să ne spovedim regulat şi să cerem sfaturi în diverse
situaţii. El cunoscîndu-ne
viaţa mai îndeaproape ştie mai bine ce medicament să ne dea. Iar noi să avem
încredinţarea că Dumnezeu cel nevăzut de noi, pentru credinţa noastră, va lucra
prin duhovnic cele de folos sufletelor noastre.
"Odată, Părintele i-a spus unui pediatru:
-Să le spui mamelor să simtă în inima lor câtă cinste le-a dat Dumnezeu că
le-a învrednicit să devină mame.
-Să-i vorbească pruncului nenăscut şi să-l mângâie, fiindcă el va simţi
tainic această mângâiere.
-Să se roage pentru el cu multă dragoste, căci embrionul simte ca şi
copilul nou-născut lipsa dragostei mamei, nervii ei, furia şi dezgustul, iar
toate acestea îi pot crea traume ce-l vor însoţi întreaga viaţă.
-Dacă mama are simţăminte sfinte şi duce o viaţă sfântă, în rugăciune,
atunci îl sfinţeşte şi pe copil încă din momentul zămâslirii.
-Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru tătici."
Extras din Părintele Porfirie-
“Antologie de sfaturi şi îndrumări” Editura Bunavestire, Bacau, p.286
Sursa - http://www.manastirea-sireti.md/index.php/news/590/24/Ghid-practic-pentru-femeia-insarcinata
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu