În luna mai s-a făcut un an de când l-am alăptat ultima dată pe Stelian. Pentru mine nu a fost ușor, pentru el - deloc ușor, dar am rezistat ambii, iar acum vine la mine și îmi cere să-i povestesc cum era el când era bebeluș și mânca lapte de mămică. A fost o perioadă frumoasă, pe care și el și-o amintește și chicotește de fiecare dată când îi povestesc despre cum era alăptat.
Îmi amintesc cu dor de acea perioadă, iar faptul că am alăptat mai mult de doi ani, cred că a fost cel mai bun BUN pe care i l-am putut oferi atunci. Nu condamn mamele care decid să nu alăpteze sau nu pot să o facă. E alegerea fiecăreia, dar dacă ai toate condițiile pentru a alăpta, cred că e păcat să nu-ți hrănești copilul cu lapte matern.
Cecilia a fost alăptată până la 7 luni, dupa care a mâncat lapte praf până la 3 ani. Pe Stelian poate că l-aș mai fi alăptat, dar nu am mai putut rezista presiunilor din partea celor din jur. Mă bucur cel mai mult că nu a fost o înțărcare bruscă. Totul a fost blând, treptat și frumos. În primele luni, dupa ce am încetat alăptarea, m-am străduit să fie bine hidratat, căci el cerea lapte mai mult atunci când îi era sete. Astfel, am avut grijă să-i dau să bea mult, cel mai des apă, dar a cerut și ceai, compot, lapte, suc. Apoi a uitat complet de sân și a fost mai ușor.
CITEȘTE ȘI: „Alăptarea – un moft sau o necesitate”
El adormea la sân noaptea și la amiază, iar dupa ce am înțărcat, sânul a fost înlocuit cu mângâierea spatelui și a burticii. De un an, așa și adoarme – mângâiat. Cred că e foarte important ca fiecare mamă să găsească alternative pentru momentul în care copilul mânca sân înainte de înțărcare: să-l ia în brațe, să-i cânte, să-l mângâie, iar astfel copilul va trece mai ușor peste dorința de a fi alăptat.
Noi am trecut mai ușor peste perioada de înțărcare și datorită faptului că am fost mereu împreună. Chiar dacă a fost greu, a plâns și mă trăgea de haină să-i dau sân, nu l-am dus la bunici, la vecini sau mai știu eu pe unde, pentru ca să uite de mine. Nu! Am trecut împreună peste această decizie și într-un final am fost bine ambii. Astfel, el a fost sigur că, chiar dacă laptele mamei nu mai e, mama e lângă el.
Înțărcarea e grea, la fel ca și primele zile de alăptare, dar e o etapă peste care trebuie să treacă fiecare mamă împreună cu puiul său.
E tare frumos să-ți poți alăpta copilul, dar dacă tu ai avut sau ai motive pentru care nu poți alăpta, să știi că acest lucru nu te face mai puțin mamă. Ești cea mai bună mamă pentru copilul tău, indiferent dacă-l alăptezi sau nu, indiferent dacă-l alăptezi un an sau trei!
Aștept să-mi povestești în comentarii și experiența ta de înțărcare. De asemenea, poți apecia cu un like și pagina de Facebook a blogului. Iar pe mine mă găsești pe Instagram, Pinterest, Youtube și Facebook.
Pentru mai multe articole la tema alăptării, poți accesa site-ul Mămica Alăptează, primul din țara noastră, dedicat mămicilor care au decis să-și alăpteze copiii.
Cu drag, Anna, mamă de doi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu