Încă din primele
sale clipe din viață Micuța Cecilia a fost pusă pe burtica lui tati, unde a
stat, conform spuselor lui, cam 30 de minute. Și aceasta nu pentru că mami nu
ar fi vrut să o țină, ci pentru că din motiv că eram încă inconștientă de pe urma
anesteziei, pur și simplu nu aș fi fost în stare să o țin în brațe.
De cum am aflat
că voi avea o fetiță mi-am dorit ca ea să fie într-o relație strînsă cu tati,
să fie prieteni, să aibă încredere unul în celălalt. Dar astea abia urmează să
se întâmple. Acum, important este că prințesa noastră este foarte atașată de
tăticul său, iar atunci când acesta o ia în brațe, îi cântă cântecele de leagăn și îi recită
poezii, Micuța stă numai ochi și urechi, ascultând atent.
Da, nu el a
născut-o, nu el o alăptează, dar el e cel pe care Micuța noastră îl așteaptă cu
nerăbdare atunci când pleacă undeva, el e cel care și acum o ține pe burtă, el
e cel care îi cântă cele mai frumoase cîntecele și îi recită din Eminescu.
Cum aș putea să
nu îmi iubesc cele două comori?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu