Nu sunt genul de
om care să mă plâng de la orice, însă primele trei luni de sarcină nu au fost
nici pe aproape așa cum visam eu. Grețuri, vomă, dureri de cap, dureri de spate
și multe alte incomodități. Chiar dacă cineva dintre persoanele foarte
apropiate a reușit să mă supere spunându-mi că o femeie însărcinată nu e o
femeie bolnavă, eu accentuez faptul că în prima perioadă a sarcinii femeia
însărcinată chiar e o femeie bolnavă, care merită atenție și sprijin din partea
celor apropiați. Cu atât mai mult dacă e la prima sarcină, așa cum e și cazul
meu.
Da, posibil că nu
pentru toate femeile primul trimestru de sarcină e unul atât de supărător, însă
pentru mine chiar nu a fost deloc plăcut și mă tot întrebam: oare când va
trece?
Bine că totul a trecut și acum pot să mă bucur că
port sub inimă acea făptură mică, care abia așteaptă să iasă la lumină.
De mîine intrăm
în săptămâna a 19-a. Bobul de viață încă nu ne-a salutat din universul mic în
care se află, dar așteptăm. Următoarea săptămînă se anunță a fi una plină de
surprize și de senzații noi.
Împreună cu tati
așteptăm să vedem ce se va întâmpla.